Săptămâna care urmează după Învierea Domnului este cunoscută sub numele de Săptămâna Luminată.
În biserici, slujbele din Săptămâna Luminată se ţin cu Uşile Împărăteşti larg deschise, ca un simbol pentru uşa deschisă de la mormântul Mântuitorului. De asemenea, miercurea și vinerea din Săptămâna Luminată sunt harți, adică zile în care nu se ține post.
Ziua de joi din Săptămâna Luminată este asociată cu numeroase credințe populare, de care se leagă mai multe obiceiuri și tradiții.
Joia din Săptămâna Luminată mai poartă numele, în lumea satului tradițional, de „Joia Paștelui” sau „Joia rea”. Totodată, în anumite zone ale țării, în această zi din Săptămâna Luminată nu se muncește la câmp, altfel plantele vor fi distruse de furia naturii.
De asemenea, în mai multe regiuni, femeile nu lucrează pământul timp nouă zile de joi după Paște, ca să le fie „ferite gospodăriile şi câmpurile de grindină şi pentru a preîntâmpina primejdiile, furturile, stricăciunile şi bolile”, se menționează în Dicționarul de simboluri și credințe tradiționale românești.
În Muntenia, se spune că cine lucrează în zilele de joi după Paște, timp de nouă săptămâni, comite un mare păcat, iar Dumnezeu îi poruncește Sfântului Petru să trimită la gospodăria păcătosului câțiva lupi care să-i mănânce vitele.
Totodată, potrivit credințelor populare, în ziua de joi din Săptămâna Luminată nu se spală cămăși, pentru că se oprește grâul din a mai crește.
„Joia din Săptămâna Luminată poartă denumirea, în Banat şi Bucovina, de Joia Paştilor, Joia nepomenită, Joia necurată şi Joia rea.
Citește și: Săptămâna Luminată. Ce NU au voie să face credincioșii în miercurea de după Paște